Ce este inteligența conform științei?

Trăim într-un mediu în continuă schimbare. Poate că uităm acest lucru, dar dinozaurii l-au simțit grav când au dispărut din cauza meteoriților. Acum, după Covid-19, umanitatea este mai conștientă ca niciodată de acest fapt.


Schimbarea constantă a naturii are o latură frumoasă, dar și una întunecată, plină de pericole de obicei ascunse. De aceea, capacitatea organismelor de a se adapta este esențială pentru supraviețuirea și reproducerea lor. Dacă nu ar ploua timp de câteva săptămâni, elefanții ar trebui să caute apă în alte locuri unde își amintesc că apa era abundentă sau să se confrunte cu moartea. Când o maimuță vede brusc un tigru atacând, trebuie să aleagă destul de repede cea mai inteligentă strategie pentru a scăpa.


Când organismele sunt insensibile sau inflexibile la schimbări, devin momeală pentru prădători sau suferă din cauza durității naturii. Aceasta este motivul pentru care noi, ca ființe umane, suntem născuți pentru noutate, schimbare, evoluție. Acolo se află inima inteligenței.


Pentru că nu doar oamenii, ci toate animalele au inteligență (poți învăța din articolul nostru despre inteligența animalelor). Așa cum îți poți imagina acum, inteligența este „capacitatea de a învăța, de a se adapta și de a rezolva probleme și nevoi”.


Creșterea noastră constă, în esență, în perfecționarea abilităților de a învăța, a ne adapta și a rezolva probleme. Executăm sarcini, înțelegem lucruri, planificăm pași. La începutul vieții noastre, ca bebeluși, căutăm stimulare, moderată, dar totuși stimulare. Aceasta este ceea ce ajută bebelușii să învețe și să crească. Nu este surprinzător că dorința bebelușului pentru stimulare a fost dovedită prin diferite studii (vezi Bornstein & Sigman, 1986) ca fiind un indicator timpuriu puternic al inteligenței sale viitoare.



Cum putem măsura atunci inteligența?

Așadar, acum că știm definiția inteligenței în psihologie, întrebarea se pune cum ar trebui să o măsurăm. În realitate, nu este foarte diferit de măsurarea altor trăsături, cum ar fi personalitatea. Totul se reduce la a măsura cu un anumit tip de test și a compara și a găsi diferențe între persoanele dintr-un anumit grup (de exemplu, o țară).


Când cineva este dornic să își descopere coeficientul de inteligență (IQ), este pentru că dorește să își prezică capacitatea în fața problemelor viitoare, fie că este vorba de a avea succes la universitate, de a deveni un mare om de știință sau de a trece examenele de admitere ale unei companii.


Și exact așa încearcă oamenii de știință să valideze testele de IQ. Pe de o parte, aleg ce aptitudini vor măsura prin unul sau mai multe subteste. Pe de altă parte, deoarece nu pot măsura direct capacitatea de adaptare a cuiva, trebuie să decidă care abilități sunt foarte corelate.


Cu alte cuvinte, dacă cineva obține un scor mare la un test de IQ, ar trebui să însemne o realizare înaltă într-o altă variabilă din viața reală. Pentru aceasta, variabilele folosite până acum sunt, în esență, performanța academică, succesul profesional sau bunăstarea socială.


‍

Cum sunt construite testele de IQ de către psihologi?

Deoarece inteligența constă în capacitatea noastră de a ne adapta, testele de IQ evaluează modul în care o persoană rezolvă probleme complexe. Ele măsoară capacitatea de a învăța, de a raționa și de a rezolva probleme complexe.


Au existat mai multe teorii și propuneri diferite cu privire la modul de a o măsura. Totuși, nu este atât de important ce test de IQ încerci. De ce? Pentru că majoritatea testelor de IQ produc rezultate similare sau foarte apropiate - descrise și ca o corelație puternică. Chiar și atunci când faci teste care măsoară abilități diferite, acestea tind să ofere același rezultat aceleași persoane. Un semn că toate măsoară corect inteligența de bază.


Some factors that scientists consider and evaluate with their tests are: how much information a person can process, the level of understanding of abstract information, whether irrelevant information is ignored, the ability to draw inferences from the given information, or the capacity to navigate through unpredictable or uncertain information.

Please provide the text you would like me to translate.

Unele abilități s-au dovedit a fi mai importante decât altele în măsurarea inteligenței. Aceasta este motivul pentru care unele teste de IQ se corelează mai bine între ele decât altele. În general, testele de raționament prin matrice, aritmetică sau vocabular au o relație foarte bună cu inteligența. Acestea sunt numite aptitudini g-loaded (adică încărcate de inteligența generală).


În contrast, testele care se concentrează pe alte abilități, cum ar fi memoria și viteza, au de obicei o relație mai blândă. În orice caz, multe teste sunt compuse din mai multe baterii care măsoară abilități diferite. Apropo, poți face un test de IQ cu noi și îți poți descoperi inteligența în mai puțin de 20 de minute, la un preț ridicol aici.

‍


Contează cu adevărat testele de inteligență și IQ?

Face și mult. Există mai multe studii care oferă motive solide pentru care IQ-ul și măsurarea acestuia contează. În primul rând, riscul de abandon școlar este mult mai mare pentru persoanele cu IQ scăzut. Într-o societate care promovează bunăstarea, succesul școlar ar trebui să fie un obiectiv important. Așadar, testele de IQ vor oferi informații despre necesitatea ajutorului special în învățare și vor evita abandonul. De fapt, așa cum vom vedea în istoria IQ-ului, așa a început testarea IQ-ului.


În al doilea rând, sărăcia în rândul adulților este mult mai frecventă printre persoanele cu IQ scăzut. Tot ce putem face pentru a le îmbunătăți inteligența le va oferi cu siguranță noi oportunități. În al treilea rând, persoanele cu IQ scăzut tind să aibă mai multe boli prevenibile și accidente. De asemenea, se angajează mai puțin în tratamentele de sănătate și, prin urmare, suferă mai mult de moarte prematură.


Pentru aceste și multe alte motive despre care poți afla mai multe în articolul nostru despre cum IQ-ul prezice succesul, testele de IQ sunt un instrument foarte bun atunci când sunt folosite corespunzător. Ele pot ajuta la detectarea persoanelor cu inteligență scăzută și la crearea condițiilor necesare pentru a le permite să prospere și să evite riscurile menționate de eșec școlar, sărăcie sau probleme de sănătate, printre altele.


Testele IQ sunt de asemenea valoroase pentru companii pentru a alege cel mai potrivit angajat, la fel cum testele de personalitate pot determina dacă s-ar adapta culturii companiei.

‍


Este valid să măsurăm inteligența? Are sens?

La sfârșitul anilor '90, Asociația Americană de Psihologie a decis că este timpul să creeze o echipă de lucru pentru a concluziona dacă știința este suficient de solidă în domeniul IQ-ului. Războiul dintre diferitele școli de psihologie a durat prea mult și trebuia să se încheie.


Ceea ce au descoperit a fost că validitatea testelor de inteligență era puternică, chiar comparabilă cu testele medicale. Deoarece măsurarea IQ-ului putea servi scopuri interesante, cum ar fi înțelegerea recuperării potențiale după o leziune cerebrală sau abilitățile care trebuiau dezvoltate pentru a obține reziliență și bunăstare într-un cadru clinic, au considerat că testarea inteligenței era o componentă esențială a psihologiei bazate pe știință.


Interesant, concluzia finală a grupului de lucru este misiunea Braintesting. Să-i cităm: „să folosească teste ca instrumente utile pentru a oferi pacienților și surselor de referință consultanță profesională” (vezi Meyer 2001)


Testele de IQ sunt influențate rasial sau nedrepte?

Zvonurile sunt adevărate. Psihologii au descoperit că persoanele albe aveau, în medie, rezultate mai bune decât alte grupuri (de exemplu, persoanele de culoare din Statele Unite), așa că au început studii pentru a verifica dacă testele erau părtinitoare.


Rezultatele unor studii foarte sofisticate au arătat din nou că rasa nu a jucat un rol. De fapt, când grupurile au fost măsurate separat, testul a fost la fel de consistent.


Cauzele diferențelor păreau să fie legate de educație, venit, nutriție și sănătate, precum și de așteptări. Când acești factori au fost luați în considerare, de exemplu comparând persoanele albe și negre cu statut economic egal, media IQ-ului ambelor grupuri a fost similară.

Please provide the text you would like me to translate.

‍

Afectează vârsta inteligența?

Da. Așa cum explicăm în articolul nostru despre vârstă și inteligență, când ne uităm la capacitatea noastră brută de procesare a informațiilor, inteligența fluidă, aceasta este influențată de vârstă. După maturizare, capacitatea noastră începe să scadă lent și constant.


Cu toate acestea, trecerea timpului nu afectează învățăturile obținute prin experiență, numită și inteligență cristalizată. De exemplu, vocabularul este un exemplu tipic de inteligență cristalizată. Dacă compari un tânăr de 25 de ani cu un bătrân de 75 de ani, nu doar că sunt egali, dar cel tânăr este probabil depășit de cel în vârstă. De aceea, este atât de comun să întâlnești profesori universitari destul de în vârstă, care sunt extrem de bine informați și considerați foarte inteligenți.


În concluzie, inteligența s-a dovedit a fi una dintre cele mai complicate și cercetate întrebări din istoria științei psihologice. Așadar, dacă ți-a plăcut această introducere și vrei să afli mai multe, să continuăm cu următorul capitol, începuturile testării IQ-ului. Să învățăm cum a început totul.